luni, 13 februarie 2012

Din nou despre graul romanesc

Apropo de ce spuneam AICI, exact acum o saptamana, conform ACESTUI articol, se pare ca evaziunea fiscala pe piata de morarit si panificatie...s-a mutat mai la vest. Asta demonstreaza faptul ca o buna parte din faina pe care o importam...e de fapt din grau romanesc. Dar cititi si va minunati:


Ungurii dictează preţul cerealelor. Comercianţii maghiari fac evaziune fiscală cu grâul şi porumbul românesc
Autor: VALI BLANARU
13 februarie 2012


Incepând cu 1 iunie 2011, Guvernul Boc a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice. Statul a aplicat această măsură pentru a nu mai fi fraudat cu recuperările false de TVA. Multe companii cumpărau fără acte grâul de la ţărani, îl revindeau cu TVA şi cereau ulterior să-şi re­cu­pereze TVA de la stat.
Guvernul Boc a prezentat această mă­sură ca fiind cea mai eficientă me­to­dă de combatere a evaziunii fiscale în agricultură. "Vânzările de cereale pe piaţa nefiscalizată au scăzut cu 70%-80% după introducerea taxării in­verse", a declarat imediat după in­trodu­cerea taxării inverse vi­ce­pre­şe­dintele LAPAR, Nicuşor Şerban. Ministerul Finanţelor se aştepta ca taxarea inversă la cereale şi plante tehnice să genereze venituri bugetare suplimentare de 240 de milioane de lei în 2011 şi 410 milioane lei anul acesta. 

Evaziunea se mută la vecini
Taxarea inversă are însă efecte neanticipate de autorităţile române. "Evaziunea fiscală s-a mutat după introducerea taxării inverse la cereale în sectorul de morărit şi panificaţie şi a atins acum proporţii uriaşe, de peste 65% din totalul pieţei. Dacă în anii trecuţi valoarea pieţei de morărit şi panificaţie era de circa 2 miliarde euro, în ultimul an a scăzut numai pe partea de morărit, cu circa 200 de milioane de euro, până la un nivel de 1,8 miliarde euro", spunea recent Aurel Popescu, preşedintele Pa­tro­na­tu­lui Român din Industria de Mo­ră­rit şi Panificaţie (ROMPAN).

Aplicarea taxării inverse la cereale în România se dovedeşte mană ce­re­ască pentru comercianţii maghiari de cereale. În Ungaria se plăteşte în con­ti­nuare TVA la cereale la un nivel de 27%, cea mai mare din Uniunea Eu­ro­peană. Comercianţii maghiari au ajuns în scurt timp să deţină mo­no­polul în achiziţia de cereale din Ro­mâ­nia unde oferă preţuri mai mari de­cât comercianţii români. Până aici to­tul pare legal şi în avantajul ambelor părţi, însă generozitatea oamenilor de afaceri de peste graniţă are ex­plicaţii nebănuite. Cerealele importate din România fără TVA sunt vândute pe piaţa din Ungaria cu TVA, iar diferenţa de preţ rămâne în buzunarele intermediarilor. În fiecare zi, zeci de camioane încărcate cu cereale trec graniţa pe la vama Nadlac, Seitin, Semlac, Iratos sau Dorobanţi. 

Circuitul cerealelor
Până la finele anului trecut, eva­ziunea fiscală cu cereale s-a făcut prin intermediul unor firme slovace pe care se întocmeau actele de export pentru a putea trece graniţa maghiară fără probleme. Când camionul cu cereale ajungea în vamă cu destinaţia Slovacia, se realiza un control superficial al actelor deoarece transportul era considerat unul de tranzit, iar controlul amănunţit ar fi trebuit să se facă la graniţa Ungariei cu Slovaciei. Numai că aceste transporturi nu părăseau niciodată Ungaria, unde marfa se descărca, iar actele realizate pe firma slovacă se distrugeau. O altă firmă maghiară prelua mai departe marfa pe circuit, iar cerealele româneşti deveneau în acte produse ungureşti şi treceau mai departe pe circuitul intermediarilor cu tot cu TVA de 27%. După ce în noiembrie 2011 autorităţile maghiare au arestat câţiva administratori şi complici ai acestora, metoda de evaziune s-a rafinat. 

Începând de anul acesta, au apărut firmele româneşti care cumpără marfa de la persoane fizice pe bază de borderou de achiziţie şi fac exportul către firmele maghiare. Aceste firme sunt deţinute tot de cei care administrează firma maghiară. Ca afacerea să funcţioneze ca unsă, producătorul român persoană fizică primeşte un preţ mult mai mare decât cel trecut în acte. În Ungaria preţul porumbului este 700 lei/tonă + TVA , adica 868 lei cu tot cu TVA, iar în România producătorul vinde porumbul cu 750 de lei/tonă. Pe borderoul care însoţeşte marfa, preţul afişat este însă de doar 600 lei/tonă pentru a acoperi evaziunea. Dacă ar fi fost trecut preţul real de achiziţie de 750 de lei/tonă, fără să includă vreun adaos comercial sau costurile transportului, ar fi însemat că firma maghiară cumpără din România cu 750 de lei pentru a vinde pe piaţa internă cu 700 de lei/tonă.

Ce câştigă producătorii români
În această afacere prosperă şi agricultorii români care declară o producţie mult mai mică decât cea realizată şi vând marfa la negru, iar dacă o vând pe borderou nu îşi declară veniturile şi evită plata impozitului de 2% la sursă şi 16% impozit pe venit. Borderoul de achiziţie este emis de firma care cumpără cerealele, iar plata se face cash. Diferenţele de preţ pe piaţa cerealelor sunt majore în funcţie de zona de provenienţă a mărfii. Astă vară în Dolj, Olt sau Mehedinţi, judeţe situate în sudul ţării, floarea-soarelui se vindea la un preţ de 1.200 lei/tonă, în timp ce în vestul ţării preţul ajunsese la 1.500 de lei pe tonă. În timp ce în sudul ţării s-au realizat producţii de 1-2 tone la hectar, în vest s-au realizat câte 3-4 tone la hectar, dar în certificatul de producător s-au declarat producţii de 1 tonă la hectar. 

Producătorii persoane juridice s-au prins şi ei în acest joc. Începând din 1 iunie 2011 preferă să vândă cât mai mult la negru sau pe borderou deoarece dacă ar vine pe factură direct firmelor maghiare ar fi nevoiţi să înscrie aceste facturi în contabilitate şi ar risca să se supună controalelor.

2 comentarii:

corina spunea...

da, stiam :(
am vorbit si eu cu un manager de brutarie, si ce mi-a povestit de mafia graului ...!
si despre amelioratorii din faina si cum face el ca sa ia (ilegal) totusi primul macinis, ala de dinainte de imbogatire, ca sa faca paine cu el...
pentru nivel mare (de brutarie adica), am ajuns la vorba lui irina&stefan, ca e foarte greu daca nu imposibil de gasit faina buna de panificatie aici in tarisoara noastra

Moara De Cereale spunea...

Corina, Iulian, mare dreptate aveti. Stau acum si ma intreb daca graul bio pe care il cumparam noi din magazinele naturiste nu este cumva tot grau romanesc, pierdut prin alte tari (hai sa nu zic Ungaria, ca n-am nici o dovada) si convertit acolo la grau ecologic, si apoi reimportat cu mare fala inapoi.