Saptamana trecuta m-am intors de la o intalnirea a celor ce cultiva legume, fructe, cereale cu ajutorul semintelor traditionale, pastrate din generatie in generatie. O intalnire absolut fascinanta in care am intalnit oameni foarte interesanti de pe toate meridianele, din India pana-n Uruguay si din Senegal pana-n Irlanda. In cadrul programului oferit de gazde, ce a inclus vizite la ferme si mai multe ateliere de lucru...a fost si un atelier de paine ( cu maia ) de la care nu puteam sa lipsesc, de data asta pe postul de invatacel :)
Se aseamana foarte mult cu atelierele sustinute de mine prin Bucuresti sau prin alte parti, cu mica / mare diferenta, ca painea se cocea la un cuptor cu lemne, mobil. Va dati seama cat de bucuros am fost sa pot vedea la lucru live, un asemenea cuptor, care m-a impresionat placut.
Desfasurandu-se in aer liber, in cadrul unui mini-festival, atelierul a parut usor haotic, cu oameni care framantau paine, ascultau, se mai plimbau si pe la celelalte ateliere, se intorceau si tot asa. Insa cine a vrut sa stea sa asculte si sa invete, a putut s-o faca foarte bine. Desi eu nu sunt deloc fluent in lb. franceza, am reusit sa prind cateva idei care sper sa-mi foloseasca.
Ceea ce m-a bucurat este faptul ca am vazut inca o data, ca eu fac painea ca si ei...singurele diferente sunt de faina si de cuptor...deci sunt pe drumul cel bun :)
Ceea ce m-a bucurat este faptul ca am vazut inca o data, ca eu fac painea ca si ei...singurele diferente sunt de faina si de cuptor...deci sunt pe drumul cel bun :)
Una peste alta, a fost o experienta deosebita pe care sper sa o pot repeta si la anul, insa in Italia ( asa pot vorbi si eu liber ;) ), unde va avea loc o noua intalnire de 3 zile dar strict pe tema cerealelor si transformarea artizanala a acestora in paine / paste.
Multumesc lui Attila, administratorul Eco Ruralis, cel care a facilitat participarea mea la aceasta intalnire.
