Poveste de brutar, ep. 2 - azi Ben şi Charlotte Hyde şi brutăria lor din St. Julien de Jonzy, Franţa

Anul trecut am avut şansa să fiu primit ca voluntar într-o brutărie artizanală dintr-un mic sat francez, St. Julien de Jonzy. Acolo, am fost primit cu braţele deschise de Ben şi Charlotte, 2 profesori din Londra ce la un moment dat, acum mulţi ani, şi-au luat lumea în cap şi s-au mutat în Franţa. După periplul prin câteva zone ale ţării şi după ce Ben a învăţat să plămădească pâine fără drojdie de bere, doar cu " levain ", acum 3 ani s-au stabilit într-un mic sat unde primăria le-a renovat şi ulterior le-a pus la dispoziţie (contra unei chirii), o veche brutărie, cu cuptor cu lemne şi tot ce trebuie, investiţia totală fiind de mai multe zeci de mii de euro.

Ben produce câte 100 de pâini de 1 kg., de 3 ori pe săptămână - Marţi, Joi şi Sâmbăta. În general face câte 7-8-9 tipuri de pâine, toate cu făină organică, măcinata la moară cu pietre. Începe lucrul la 7 dimineaţa, câteodată mai devreme şi pâinea este gata în jur de 3 după-amiaza. La 4 pleacă acasă şi vine Charlotte care la 4.30 deschide magazinul şi până la 7 seara vinde aproape toate cele 100 de pâini. Dacă mai rămân câteva, acestea se dau a 2-a zi dimineaţă. Miercurea merg şi vând în piaţa săptămânala ce se organizează în orăşelul vecin, unde taxa este modica.

El are grijă şi de foc, băga şi lemne, curată cuptorul, bagă şi scotea pâinea. Cât am stat acolo l-am ajutat cât am putut, ca să văd şi să simt ce înseamnă să faci atâtea pâini într-o zi. Durează o oră ca să bagi şi o oră să scoţi cele 100 de pâini din cuptor cu paleta, fără panacoade, fără nici o maşinărie. De altfel Ben face pâine fără malaxor şi fără alte aparate pe care în mod normal le găseşti în brutarii. În afară de cuptorul cu lemne nu mai are nici un fel de altă “maşinărie “ si se ajută doar de o balanţă cu talere, atunci când porţionează sarea, starterul şi aluatul.  Eu am porţionat, am cântărit şi am format zeci de kg. de aluat dar mai ales am învăţat multe lucruri ce-mi folosesc şi acum dar mai ales când voi avea propria brutărie.

Pâinea pe care o face Ben, avea anul trecut preţuri cuprinse între 3.35 Euro şi 5.90 Euro dar mi-au spus că au mai scumpit-o şi o vor mai scumpi din nou curând. Faină bio pe care o foloseste, costa de la 70 eurocenţi până la 1 Euro şi ceva.
Cu toate acestea, în vizită pe care aceştia mi-au întors-o de curând aici la noi şi despre care am povestit puţin AICI, am aflat că lucrurile nu sunt nici la ei atât de roze pe cât par şi că greu îşi acoperă cheltuielile şi probabil într-un an-doi, vor renunţa la brutărie. Nu şi la plămadit pâine, pentru că din ce ce mi-au zis, au de gând să se asocieze cu alţi brutari artizanali şi să deschidă o brutărie mai mare la Londra. Probabil îi voi vizita şi acolo:)

Până atunci iată câteva poze din această experienţă memorabilă pentru mine.