sâmbătă, 6 septembrie 2014

Să o lasăm mai moale cu mămaliga

Articol de AICI




Sfaturi culinare culese din „Calendarul satenilor” (1907)
Calendarul satenilor din 1907 scria urmatoarele:


Noi hranim cu munca noastra si cu pamantul nostru o lume intreaga si la urma patim ca ciobotariu, care face la toti incaltaminte buna si el umbla cu cine stie ce scoabe rele si carpite. Oare sa nu fie jale cand se face atata grau in tara noastra si ai nostri mananca mamaliga?



Oare nu-i pacat cand vezi ca ai nostri vand oule, untul, pasarile si mananca mancari fara putere in ele? Si cum s-or lupta cu nevoile acei ce n-au nici o putere In ei? Ce putere si ce desteptaciune iti poate da mamaliga cu moare de curechi, ori cu un bors lung? Ei, da’ acuma nu-i vorba numai decat de carnarii si de grasimi, caci nici ele nu-s bune, decat doar din cand un cand.


Lucrul cel mai de seama in hrana omului este pânea. Si in rugaciuni tot de pâne se vorbeste, nu de mamaliga. Iaca peste munti, in Tara Ungureasca, romanii de acolo mananca pâne. Fac cate un cuptor pe saptamana, iar mamaliga o mananca mai mult de gust. Si-s romani chipesi, tot unul si unul!”

2 comentarii:

Archaeopteryx spunea...

”Sfaturile” sunt complet cretine, comparabile cu acela de a mânca cozonac, dacă nu ai pâine.

Nu de proști mâncau ei mămăligă, ci pentru că vedeau cam rar pâinea. Vezi și anul.

o femeie spunea...

in anii aceea (1900-1920) oamenii la tara erau f. saraci. Peste 80% din oameni erau asa!! Majoritatea erau familii ce nu aveau pamant, ce lucrau cu ziua, cu 5-10 copii, cu mortalitate infantila de peste 50%. Diferenta dintre grau si porumb era pretul, asa ca preferau sa vanda ce era in batatura si mai valoros, sa poata ajunge pana la primavara urmatoare.
Elocvent este si rascoala din 1907: cand oamenii cu rabdare si toleranta traditionala s-au revoltat in ianuarie/februarie, ca nu mai aveau ce manca pana la primavara. Erau cocosati de taxele boierilor, de cele ale arendasilor, de zeciuala (10% din rodul campului il lua Biserica). Cu ce ramaneau? cu mai nimic.

Dupa primul razboi mondial, statul a improprietarit cateva ha familiile ce au avut pe cineva pe front. Care e diferenta? COLOSALA. O data ca oamenii aveau deja un minim de experienta dupa scaparea din sclavie (experienta a ce s-a intamplat cu pamanturile si oamenii ce au primit dupa marea secularizare din 1866), dar si inceputurile de negot, si experienta razboilui, etc. Culmea, si in perioada aia, multi preferau sa vanda gaina/lapte etc. pt a-si cumpara... haine de oras/sulemeneluri etc. Comoditatea asta o reintalnim si astazi la taranii romani, ce prefera sa nu mai taie porc de craciun sa faca carnati/toba (si mie mi-0ar fi lene, ca nu imi place decat slana si muschiul afumat, dar si ca tin minte cat munceam la spalat matzele alea imputite, de Ignat, afara, cand era - gr...) si sa cumpere de la supermarket.